Noi rezultate par din nou să infirme posibila noastră voinţă proprie.
În unele cazuri, decizia a fost de fapt luată cu câteva secunde înaintea momentului când noi suntem conştienţi de ea.
Desigur, întrebarea din titlu poate părea fără sens. La urma urmei deciziile se fac în creier, deci putem spune că oricând avem voinţă proprie. Cu toate acestea, problema este mai subtilă, aşa cum este prezentat foarte frumos de filozoful Daniel C. Dennett: Avem un colţişor din creier unde se manifestă conştiinţa şi de acolo pleacă decizia? Sau deciziile se iau înainte în diverse părţi din creier, iar ceea ne numim noi conştiinţa îşi asuma (pe furate) luarea deciziilor? În primul caz am spune că avem voinţă proprie, în al doilea că nu avem.
Discuţia de mai sus a fost deschisă acum mai mult de 20 ani în urmă, de către Benjamin Libet. Acesta a raţionat că, dacă cea de-a doua variantă este corectă (nu avem de fapt voinţă proprie), atunci am putea măsura când se ia de fapt decizia din creier, iar acest moment ar trebui să preceadă momentul când subiectul crede că a luat decizia… Cu ajutorul electroencefalogramei, Libet a măsurat că momentul când se ia efectiv decizia în creier precede cu o fracţiune de secundă (câteva sute de milisecunde) momentul când subiectul crede că ia decizia.
Adică nu avem voinţă proprie.
Rezultatele lui Libet au fost extrem de controversate şi au pornit o dezbatere aprinsă. Mulţi psihologi au argumentat că deciziile noastre sunt pregătite inconştient de creier, şi deci sentimentul nostru de “liber arbitru” trebuie să fie o iluzie. La urma urmei, să nu uităm că sunt o multitudine de decizii care sunt făcute de creier, fără ca noi să fim conştienţi de ele (respiraţia de exemplu). În cazul deciziilor pe care noi credem că le luăm conştient, spun urmaşii lui Libet, este o parte anume de creier cea care ia inconştient decizia, nu ceea ce numim noi conştiinţa unei persoane, care îşi asuma doar alegerea făcută.
Rezultatele lui Libet au fost în special controversate, deoarece el a măsurat un decalaj foarte mic între momentul când decizia părea luată în creier şi momentul când subiectul era conştient de ea.
Iată însă că recent, un grup de cercetători de la Max Planck Institute în Leipzig, în colaborare cu Spitalul Universitar Charite şi Centrul Bernstein din Berlin, vin nu numai să confirme rezultatele lui Libet, dar să şi arate că, în unele cazuri, decizia se ia de fapt cu multe secunde înainte, ne anunta portalul physorg.com
Cercetătorii din Leipzig şi Berlin au scanat creierul pentru a vedea ce se întâmplă în creierul uman, înaintea unei decizii ce trebuia făcută.
În studiu, participanţii au trebuit să decidă dacă să apese un buton cu mâna stânga sau cu mâna dreaptă. Ei au fost liberi pentru a face această decizia oricând ei au vrut, dar au trebuit să îşi amintească momentul când decizia a fost luată. Desigur, cercetătorii au scanat în aceste momente de decizie activitatea creierului, şi au analizat apoi imaginile rezultate.
În analiza imaginilor înregistrate, a fost detectată în primul rând regiunea care prezenta ativitate în timpul luării deciziei, deci regiunea din creier unde se lua practic decizia. Apoi, un software foarte complex de recunoaştere de imagini a încercat să recunoască modele caracteristice în imaginile înregistrate, ce puteau prezice care dintre mâini va apăsa pe buton. Rezultatele obţinute sunt prezentate alăturat, şi ale arata probabilitatea de prezicere corectă a deciziei, în funcţie de timp.
După cum se vede, crecetatorii au reuşit să prezică din imaginile înregistrate luarea deciziilor cu aproape 7 secunde ininte de momentul când subiecţii credeau că luat decizia, deşi probabilităţile de predicţie sunt în jur de numai 60%. Cercetătorii sunt însă de părere că aceste valori sunt peste rezultatul întâmplător (50%), cu o valoare care depăşeşte erorile experimentale.
După cum se vede, nici noile rezultate nu dovedesc, fără urmă de tăgadă, ca luarea deciziei are loc în creier înaintea momentului în care noi credem că le luăm. Astfel, se poate argumenta că probabilităţile obţinute de predicţie a deciziei sunt încă mici, şi deci subiectul de cercetare rămâne deschis.
V-aţi hotărât acum să terminaţi de citit acest articol, sau să meditaţi un minut asupra lui? Decizia poate că a fost deja luată de creierul dumneavoatra, speram că pentru a doua opţiune….
Sursa: http://www.stiinta.info/
